Am ajuns la Castelul Corvinilor . Am cerut ghid (contra cost – aveam nevoie de ghid vorbitor de limba engleza ) nu am primit ( motivul – am ajuns prea tarziu ora 17.00 si un tur complet dureaza 2 ore iar castelul se inchide), dupa ce am parcus 200 km era sa sa raman pe dinafara pentru ca degeaba e program pana la ora 18.00 usile se inchid mai repede , la ora 18.00 sa nu mai fie nimeni in castel. Am fost un pic dezamagita pentru ca nu asa inteleg eu ” Servicii Turistice” .

         Despre Castel! Nu am cuvinte. E unic. E superb. E atat de frumos si impunator ca iti ” taie respiratia”. M-am certat in gand ca am trecut de atatea ori pe drumul spre Deva si nu m-am abatut 13 km sa vizitez Castelul Corvinilor. Un Castel cu C mare care merita vazut.                                                                      

Nu este un obicei exclusiv romanesc , dar este “practicat” cu succes si in Romania.

Avem nevoie de o zi anume pentru a fi sărbătorite?

Nu.

Putem în fiecare zi să fim sărbătorite. Şi chiar am fi revoltate dacă numai de 8 Martie suntem sărbătorite. Suntem femei în fiecare zi nu  numai de 8 Martie.

Şi atunci de ce e special 8 Martie?

Pentru multe femei nu reprezintă nimic.

Ce reprezintă pentru mine???

Când eram copil de 8 Martie la gradiniţă sau la şcoală încercam sub îndrumarea dascălului meu sa fac ceva pentru mama, o felicitare , o poezie, un cântec . Ţin minte ca eram foarte concentrată  sa iasă bine , munceam cu drag doar era pentru mama.

Mai târziu 8 Martie a reprezentat prilej de întalnire cu prietenele , numai fete, ca asa ne plăcea nouă . Făceam întâlniri şi cu alte ocazii, dar parcă în această zi 8 Martie aveau alt farmec , şi parcă erau mai uşor tolerate aceste “intruniri” de soţii celor care erau casatorite .

Acum 8 Martie e “ceva special”.

E special nu datorită soţului , nu datorită prietenelor , familiei,  colegilor , ci datorită copiilor mei. Ei sunt cei care fac din 8 Martie o zi specială.

Oricare dintre adulţii din jurul meu pot face din 8 Martie o zi frumoasă ( cu prietenele ) , romantică ( cu soţul) , placută ( cu familia sau colegii) dar nici unul nu poate sa o facă specială.

Acei “omuleţi micuţi “ care sunt parte din mine , mă fac să mă simt SPECIALĂ  de 8 Martie.  

 Cu mult timp în urmă o femeie bătrâna care se numea Dochia avea un fiul Dragobete care s-a căsătorit împotriva dorinţei ei. Pentru a-şi necăji nora, într-o zi rece de iarnă, Baba Dochia isi trimite nora la padure sa culeaga fragi. Tanara nevasta primeste ajutor de la un mos care o sfatuieste sa mearga intr-o rapa apropiata sa culeaga fragi copti, si, cand ajunge acasa, sa-i de-a  Dochiei. Vazand fragii copti, Dochia crede ca a venit vara si, ca urmare, poate sa urce cu oile (caprele) la munte.        

Si-a pus pe ea noua cojoace si a inceput sa urce muntele.Pe drum vremea era frumoasă, aşa că a renunţat pe rand la cojoacele pe care le purta. Dar vremea s-a schimbat. Pe cat de frumos fusese la inceputul calatoriei, pe atat de urat se facuse acum. Ningea si totul incepuse sa inghete. Astfel  Dochia moare îngheţată lângă oile si caprele sale iar trupurile lor sau transformat in stana de piatra Rocile se pot observa si astazi pe muntele Ceahlau.

Zilele schimbătoare de la începutul lunii martie sunt puse de popor pe seama Dochiei.

Zilele Babei sau Babele (1-9 martie) corespund cu zilele de urcuş ale Dochiei.

Traditia populara zice ca fiecare dintre noi trebuie sa isi aleaga o „baba” o zi intre 1 si 9 martie şi să o numească baba lui. În această perioadă, vremea este capricioasă şi schimbătoare. Dacă ziua corespunzătoare “babei” alese este frumoasă şi însorită , baba lui este bună ,si tot anul ii va merge bine .Dacă  , ziua aleasă este înnorată şi ploioasă , baba lui este rea, prin urmare tot anul nu va fi bun pentru cel ce a ales-o.

Dar Baba Dochia incearca sa isi verse furia pe toata lumea si ca sa fii ferit de furia ei si sa iti mearga bine tot anul trebuie in aceasta perioada să purtăm un mărţişor, cu fir răsucit din aţă roşie şi albă.

Sunt multe obiceiuri populare cu referire la Dragobete.   

Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

In ajun de Dragobete fetele nemaritate isi puneau sub perna busuioc ca noaptea sa isi viseze ursitul.

Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri, flori de primăvară.

In unele parti fetele si baietii se strangeau in cete pe dealuri, in apropierea satelor pentru a povesti  si a lega prietenii. Dupa aceia  fetele coborau  in sat si fiecare baiat trebuie sa urmeze fata pe care o indragea.

Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din ea era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare si impreuna cu florile fiind folosite in diverse farmece de dragoste.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul.

În ziua Dragobetelui oamenii in varsta trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din curte, dar şi de păsările cerului si nu sacrificau pasari sau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.

În aceasta zi, nu se coase, nu se tese, nu se spala, nu se merge la camp, dar se face curatenie in toata casa pentru ca zilele ce vor veni sa fie pline de spor si prospetime.

Traditia spune ca cei care se sarutau in aceasta zi erau meniti sa ramana impreuna tot restul anului si daca auzi pupaza vei fi harnic tot anul. Daca ploua, primavara va veni devreme si va fi frumoasa.

De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator (uneori le urmau logodnele adevarate) sau fetele si baietii se faceau fratii de sange.

Dupa-amiaza , toata lumea, fie ca este membru al unui cuplu, fie ca nu, danseaza, canta, se simte bine fiindca se spunea ca tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana de sex opus nu-si vor mai gasi pereche tot restul anului.

Se spune ca  Dragobetele poarta  noroc si ocroteste indragostitii si tinerii in general.”

Am incercat sa adun cateva din obiceiurile romanilor de Dragobete. Si atunci ma intreb “ De ce avem noi nevoie de St. Valentin?”.

Mai multe aflati aici

http://www.protv.ro/emisiuni/shows/bucataria-lui-radu/video-traditii-de-dragobete/16598/pagina-1.html